Introducere
La decesul unei persoane, toate bunurile și datoriile acesteia sunt transmise către moștenitorii ei. Prin procedura succesorală notarială se poate obține un certificat de moștenitor care să le servească moștenitorilor drept titlu de proprietate pentru bunurile moștenite. Mai jos, vă prezentăm informații cu privire la următoarele aspecte:
Cine moștenește
Pentru a afla care sunt moștenitorii legali și în ce cote moștenesc, răspundeți în ordine la întrebările de mai jos. Dacă defunctul a lăsat testament, moștenitorii legali vor moșteni în cotele arătate numai acele bunuri care nu au fost atribuite în exclusivitate moștenitorilor testamentari.
Documente necesare
Certificatul de deces
Veți avea nevoie de certificatul de deces al persoanei a cărei succesiune urmează a fi dezbătută, precum și cele ale moștenitorilor săi, decedați între timp (post-decedați).
Actele de stare civilă
Moștenitorii legali se stabilesc pe baza relațiilor de rudenie. Aceste relații reies din actele de stare civilă: certificatele de naștere, certificatele de căsătorie și cele de deces.
Testamentele
Dacă defunctul a lăsat testamente, acestea trebuie prezentate notarului public pentru a se putea stabili corect componența masei succesorale și numărul/calitatea moștenitorilor.
Actele de proprietate
Pentru a putea moșteni bunurile ce i-au aparținut defunctului, proprietatea acestora trebuie probată prin înscrisuri: acte de proprietate, facturi, cartea de identitate a autoturismului, certificate de acționar, adeverințe, extrase de cont etc.
Certificatele fiscale
Pentru bunurile înregistrate fiscal, așa cum este cazul imobilelor și al autoturismelor, trebuie prezentate certificate fiscale eliberate de Direcția Impozite și Taxe din cadrul primăriei localității în raza căreia se află respectivele bunuri.
Anexa 23 și anexa 24
Anexele 23 și 24 se eliberează de către serviciul de stare civilă al primăriei în raza căreia defunctul a avut ultimul domiciliu și conțin informații despre masa succesorală si despre numărul și calitatea moștenitorilor.
Calculator taxe notariale pentru succesiune 2018
| Cost (RON) | Moștenitorii |
|---|---|
| [1] Cota moștenitorilor testamentari se majorează cu 25%. [2] Acest calcul este orientativ. Pot apărea taxe în plus (cum ar fi taxele de cadastru și carte funciară). Pentru un calcul precis, vă rugăm să vă adresați biroului notarial. | |
| Onorariu1 | 0 |
| Impozit | 0 |
| Total2 | 0 |
Descrierea procedurii succesorale
Pregătirea documentelor
Primul pas ce trebuie urmat în vederea dezbaterii unei succesiuni este pregătirea documentelor.
Sesizarea notarului
După ce ați pregătit toate documentele necesare, puteți merge la biroul notarial, unde notarul public va verifica documentele prezentate și va stabili ziua în care trebuie să se prezinte toți moștenitorii pentru eliberarea certificatelor de moștenitor.
Eliberarea certificatelor de moștenitor
În ziua stabilită de notarul public, se vor prezenta toți moștenitorii, însoțiți de 2 martori care să-l fi cunoscut pe defunct și care să nu fie rude cu moștenitorii. Martorii trebuie să se poată identifica cu un act de identitate valabil și să poată completa depozițiile de martor.
În situația în care, la data decesului, defunctul avea copii în viață și era căsătorit, soțul moștenește 1⁄4 din averea defunctului, iar copiii moștenesc împreună, în mod egal, 3⁄4 din avere. Cota unui copil predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui (nepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința nepoților predecedați, a strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul avea copii în viață și nu (mai) era căsătorit, întreaga sa moștenire se împarte în mod egal între copii. Cota unui copil predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui (nepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința nepoților predecedați, a strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit și nu avea copii în viață, ci doar nepoți, soțul moștenește 1⁄4 din averea defunctului, iar nepoții moștenesc împreună, pe tulpini, 3⁄4 din avere. Fiecare copil al defunctului reprezintă o tulpină; cota aferentă unei tulpini se împarte în mod egal între nepoții care vin la moștenire pe tulpina respectivă. Dacă vreunul dintre nepoți este predecedat față de defunct, cota care i s-ar fi cuvenit acestuia se constituie, la rândul ei, într-o tulpină, care se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea copii în viață, ci doar nepoți, întreaga sa moștenire se împarte, pe tulpini, între nepoți. Fiecare copil al defunctului reprezintă o tulpină; cota aferentă unei tulpini se împarte în mod egal între nepoții care vin la moștenire pe tulpina respectivă. Dacă vreunul dintre nepoți este predecedat față de defunct, cota care i s-ar fi cuvenit acestuia se constituie, la rândul ei, într-o tulpină, care se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit și nu avea copii ori nepoți în viață, ci doar strănepoți, soțul moștenește 1⁄4 din averea defunctului, iar strănepoții moștenesc împreună, pe tulpini, 3⁄4 din avere. Fiecare frate al defunctului reprezintă o tulpină. Cota de 3⁄4 se împarte în mod egal la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal la numărul de nepoți, fiecare nepot constituindu-se într-o nouă tulpină. Mai departe, fiecare tulpină ce reprezintă un nepot se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea copii ori nepoți în viață, ci doar strănepoți, întreaga sa moștenire se împarte, pe tulpini, între strănepoți. Fiecare frate al defunctului reprezintă o tulpină. Moștenirea se împarte în mod egal la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal la numărul de nepoți, fiecare nepot constituindu-se într-o nouă tulpină. Mai departe, fiecare tulpină ce reprezintă un nepot se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 2⁄6 din moștenire, părintele moștenește 1⁄6, iar frații moștenesc, în mod egal, 3⁄6 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 3⁄6 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (3⁄12) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (3⁄12) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți frați în viață, părintele moștenește 1⁄4, iar frații moștenesc, în mod egal, 3⁄4 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 3⁄4 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (3⁄8) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (3⁄8) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 2⁄6 din moștenire, părintele moștenește 1⁄6, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3⁄6 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3⁄6 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 3⁄6 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3⁄12) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3⁄12) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, părintele moștenește 1⁄4, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3⁄4 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3⁄4 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 3⁄4 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3⁄8) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3⁄8) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, soțul moștenește 2⁄6 din moștenire, părintele moștenește 1⁄6, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3⁄6 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3⁄6 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devinind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 3⁄6 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3⁄12) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3⁄12) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, părintele moștenește 1⁄4, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3⁄4 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3⁄4 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devinind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 3⁄4 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3⁄8) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3⁄8) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 1⁄3 din moștenire, părinți moștenesc, în mod egal, 1⁄3, iar frații moștenesc, în mod egal, 1⁄3 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 1⁄3 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (1⁄6) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1⁄6) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți frați în viață, părinții moștenesc, în mod egal, 1⁄2, iar frații moștenesc, în mod egal, 1⁄2 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 1⁄2 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (1⁄4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1⁄4) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 1⁄3 din moștenire, părinții moștenesc, în mod egal, 1⁄3, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1⁄3 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3⁄6 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 1⁄3 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄6) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄6) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, părinții moștenesc, în mod egal, 1⁄2, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1⁄2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1⁄2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 1⁄2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄4) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, soțul moștenește 1⁄3 din moștenire, părinții moștenesc, în mod egal, 1⁄3, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1⁄3 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1⁄3 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devinind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 1⁄3 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄6) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄6) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, părinții moștenesc, în mod egal, 1⁄2, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1⁄2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1⁄2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devinind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 1⁄2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄4) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți și nici frați ori nepoți de frate în viață, dar avea părinți, soțul moștenește 1⁄2 din moștenire, iar cealaltă cotă de 1⁄2 este moștenită în mod egal de către părinți.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, nu avea părinți, dar avea unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 1⁄2 din moștenire, iar frații moștenesc, în mod egal, 1⁄2 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 1⁄2 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (1⁄4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1⁄4) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți frați în viață, frații împart între ei, în mod egal, întreaga moștenire. Dacă există și frați vitregi, moștenirea se va împărți pe linii: jumătate (1⁄2) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1⁄2) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 1⁄2 din moștenire, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, cealaltă cotă de 1⁄2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1⁄2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 1⁄2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄4) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți și nici părinți, dar avea unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, nepoții de frate împart între ei, pe tulpini, întreaga moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Moștenirea se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, Moștenirea nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄2) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄2) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, soțul moștenește 1⁄2 din moștenire, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, cealaltă cotă de 1⁄2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1⁄2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devinind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 1⁄2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄4) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, strănepoții de frate împart între ei, pe tulpini, întreaga moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Moștenirea se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii aceului frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devinind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, Moștenirea nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1⁄2) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1⁄2) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În cazul în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, ci doar bunici, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 2⁄3, și între bunici, care vor primi 1⁄3 din moștenire, împărțită în mod egal între ei.